Studiu istoric si urbanistic Zona Str. Constantin Nacu - Str. Sperantei - SINTEZA

Aceasta zona este caracterizata la nivelul parcelarului de o divizare succesiva a parcelelor, o caracteristica oarecum normala zonelor centrale ale Municipiului Bucuresti. La nivelul gradului de ocupare a terentului observam un procent de utilizare a terenului (P.O.T.) de peste 70% si un coeficient de utilizare a terenului (C.U.T.) intre 2,3 si 3, ceea ce inseamna ca imobilele sunt in general de inaltimi mici si medii, respectiv P, P+1 sau P+2 si in general ocupa mare parte din parcela, acest lucru influientand lipsa spatiilor verzi. Se pot observa mai jos aceste divizari succesive ale parcelelor din anul 1846 pana in contemporaneitate.

In ceea ce priveste aliniamentul fronturilor cladirilor, acestea se afla in general pe limita de proprietate dintre strada si in general fronturile sunt continui. Curtile interioare nu sunt foarte regulate si de multe ori acestea sunt impartite de limitele de proprietate. Trama stradala este dezvolata organic, o caracterisitica ce domina zona centrala a orasului Bucuresti, fapt ce a determinat, a nivelul parcelarului, multe parcele care nu au o forma regulata. 

 Se pot observa interventii majore asupra tramei stradale incepand din 1899, in special pe actuala Strada Constantin Nacu, care a fost sistematizata inainte de 1911 si ulterior pana in anul 1991. Totodata observam si o evolutie majora a modului in care s-a transformat Strada Armand Calinescu, o data cu aparitia liniei de tramvai.

 In ceea ce priveste modul in care s-au transformat parcelele se poate observa ca in cazul siturilor ce deservesc programe mai mari de arhitectura, cum ar fi institutiile sau locuintele colective, a fost necesara o comasare a siturilor. In cazul parcelelor provenite din divizari succesive acestea deservesc in general locuirea individuala si au particularetatea de a fi inguste si lungi, cu un P.O.T. de peste 70 %.

 In ceea ce priveste regimul de inaltime, se poate observa ca in zona din Nord Vest cladirile sunt mai inalte. Insa nu putem vorbim la nivelul studiului ca avem un regim de inaltime omogen. In general imobilele mai vechi sunt mai joase.

 Fondul construit predominant este realizat in perioada 1911-1991. Se poate observa drept caracterisitica a zonei studiate aninierea frontului cladirilor la limita de proprietate cu strada. Se poate observa totodata o crestere a gradului de ocupare a parcelelor mai ales zona strazilor Constantin Nacu - Sperantei. Aici CUT-ul este apropiat de 4 iar refimul de inaltime este in general P+3+M sau P+4.